Radu Gyr, ultimul cuvânt la Tribunalul Poporului

Radu Gyr, ultimul cuvânt la Tribunalul Poporului

sâmbătă, 2 iunie 1945

(document prezentat de Nicolae Sârlan și Ioan Cocuz - Muzeul Bucovinei, Suceava, în "Adevărul Literar și Artistic", 6 martie 1994)

Domnule Președinte,
Domnilor Judecători ai Poporului,

În rechizitoriul său de joi seara (31), Onorata Acuzare a spus răspicat: "Dacă există credință adevărată, atunci să fie absolvită" și a mai spus acuzarea: "Sunt prăbușiri de idealuri, de credințe, dar numai pentru curați".

Într-adevăr, sunt naufragii sufletești. Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz. Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost, pentru mine, o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarte.