Adrian Păunescu - Flaut în brad, voce Adina V.

M-aș scufunda-ntr-un brad până la creștet

Ca-ntr-un sicriu molatec și inform

Să mor, dar să n-ajung de-a pururi veșted

Și în eternul verde să adorm.

M-aș scufunda-ntr-un brad spre rădăcina

Să mă resoarbă munții dimprejur

Să simt cum el în vine se închină

Ca templul vinovat în templul pur

M-aș scufunda-ntr-un brad fără de moarte

Acolo ascunzandu-mi moartea mea

Și cât n-am împlinit în șapte arte

Să împlinesc în arta de-a tăcea.

M-aș scufunda-ntr-un brad al lumii Doamne, 

De mine să scapați, de voi să scap, 

Când vine ora friguroasei toamne

Să-ncarunțesc cu brume reci pe cap.

M-aș scufunda-ntr-un brad, atât mai caut, 

Încolo toți copacii mă rănesc, 

Eu sunt acum ruina unui flaut

Tânjind de dor de bradul părintesc.